Împărțirea averii după divorț: Ghid complet conform legislației românești 2026
Ce vei afla din acest ghid complet:
- Ce este partajul bunurilor și când se poate face
- Diferența între partajul notarial și cel judiciar
- Regimurile matrimoniale și impactul lor asupra partajului
- Care bunuri se împart și care NU se împart la divorț
- Procedura completă pas cu pas pentru partaj
- Cum se împart datoriile și creditele
- Costurile exacte și durata procedurii
- Situații speciale: case, credite, moșteniri
- Răspunsuri la peste 30 de întrebări frecvente
Împărțirea averii după divorț este una dintre cele mai complexe proceduri juridice cu care se confruntă foștii soți. Acest ghid complet îți va explica pas cu pas tot ceea ce trebuie să știi despre partajul bunurilor în România în anul 2026, conform legislației în vigoare.
Capitolul 1. Ce este partajul bunurilor după divorț?
Partajul bunurilor după divorț înseamnă împărțirea bunurilor comune care au fost dobândite în timpul căsătoriei între cei doi soți. Este procedura prin care încetează coproprietatea și bunurile se împart definitiv.
Important de știut:
Partajul bunurilor comune NU este obligatoriu! Foștii soți pot rămâne coproprietari toată viața dacă doresc. Partajul devine necesar doar când unul dintre soți dorește să devină proprietar exclusiv pe bunurile care îi revin.
Când se poate face partajul?
Conform legislației românești, partajul se poate face în mai multe momente:
- Înainte de căsătorie prin convenție matrimonială de separație de bunuri
- În timpul căsătoriei când soții doresc să își modifice regimul matrimonial
- Odată cu divorțul în aceeași procedură
- Oricând după divorț la 3 zile, 6 luni, 2 ani, 10 ani sau chiar după 20-30 de ani
Știai că:
Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil! Aceasta înseamnă că poți cere împărțirea bunurilor comune oricât timp după divorț, chiar și după decenii.
Capitolul 2. Regimurile matrimoniale în România
Înainte de a discuta despre partaj, este esențial să înțelegem sub ce regim matrimonial ne aflăm, deoarece acesta determină complet modul în care se împart bunurile.
Cele 3 regimuri matrimoniale
A. Comunitatea legală de bunuri (regimul comun)
Acesta este regimul standard, aplicat automat dacă nu ați ales altfel:
- Bunurile dobândite sunt comune în devălmășie (50-50%)
- Nu trebuie să dovedești calitatea de bun comun, ea se prezumă
- Se aplică automat, fără a fi nevoie de acte suplimentare
- Prin partaj, bunurile atribuite devin bunuri proprii
B. Comunitatea convențională
Se stabilește printr-o convenție matrimonială la notar:
- Soții pot exclude anumite bunuri sau datorii din comunitate
- Pot include anumite bunuri care altfel ar fi proprii
- Pot stabili necesitatea consimțământului ambilor pentru anumite acte
- Oferă flexibilitate în funcție de nevoile cuplului
C. Separația de bunuri
Fiecare soț este proprietar exclusiv:
- Fiecare soț păstrează bunurile dobândite înainte și după căsătorie
- Soții sunt complet independenți financiar
- Când dobândesc bunuri împreună, devin coproprietari pe cote-părți
- NU se aplică devălmășia ca la comunitatea legală
Notă importantă:
Regimul matrimonial produce efecte doar din ziua încheierii căsătoriei și poate fi modificat în timpul căsătoriei (după cel puțin un an).
Capitolul 3. Ce bunuri se împart și ce bunuri NU se împart
Bunuri comune (se împart la divorț)
Conform art. 339 Cod Civil: “Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.”
Bunurile comune includ:
- Imobile (case, apartamente, terenuri) achiziționate după căsătorie
- Autovehicule cumpărate în timpul căsătoriei
- Mobilier, electronice, bunuri de uz casnic
- Conturi bancare și economii realizate din venituri comune
- Acțiuni și titluri de valoare
- Veniturile din muncă (salarii, pensii)
- Dividende și venituri din proprietate intelectuală
Prezumția legală:
Se presupune că soții au cote egale de 50-50% din bunurile comune. Această prezumție poate fi răsturnată cu probe că unul dintre soți a avut o contribuție mai mare.
Bunuri proprii (NU se împart la divorț)
Conform art. 340 Cod Civil, următoarele categorii sunt bunuri proprii:
Bunuri care NU intră la partaj:
- Moșteniri și donații cu excepția cazului când donatorul a prevăzut expres că vor fi comune
- Bunuri de uz personal îmbrăcăminte, accesorii personale
- Bunuri destinate exercitării profesiei ustensile medicale, instrumente de lucru
- Drepturi de proprietate intelectuală
- Premii și recompense medalii, trofee, premii de la concursuri
- Indemnizații de asigurare și despăgubiri pentru prejudicii personale
- Bunuri dobândite în schimbul altor bunuri proprii
- Fructele bunurilor proprii chirie din apartament moștenit
Exemplu practic:
Dacă soția primește o casă moștenire de la părinți în timpul căsătoriei, casa NU intră la partaj. Este bun propriu al soției. Casa ar putea ajunge la soț doar în situația când nu divorțează și soția decedează, caz în care intră la moștenire împreună cu copiii/părinții soției.
Capitolul 4. Unde se face partajul: Notar vs. Instanță
Există două modalități de a face partajul bunurilor după divorț:
Partajul Notarial (voluntar)
Când se aplică: Când soții sunt de acord întru totul
Avantaje:
- Rapid (câteva săptămâni)
- Costuri reduse
- Mai puțin stres emoțional
- Flexibilitate în aranjamente
Partajul Judiciar (în instanță)
Când se aplică: Când există neînțelegeri
Caracteristici:
- Durează 1-2 ani (uneori mai mult)
- Costuri semnificative
- Necesită avocat specialist
- Hotărâre executorie a instanței
Documente necesare pentru partajul notarial
- Acte de identitate ale ambilor foști soți
- Hotărârea de divorț (dacă partajul se face după divorț)
- Acte de proprietate pentru toate bunurile
- Certificate fiscale
- Extrase de carte funciară pentru imobile
- Adeverință de la asociația de proprietari
- Certificate de urbanism (pentru construcții)
Documente necesare pentru partajul în instanță
- Cerere de chemare în judecată (întocmită de avocat)
- Toate documentele de mai sus
- Dovezi ale contribuției la bunuri (chitanțe, extrase bancare)
- Expertize de evaluare (dacă este cazul)
- Martori pentru susținerea pretenților
Capitolul 5. Procedura de partaj în instanță pas cu pas
Pasul 1: Întocmirea cererii de chemare în judecată
Cererea trebuie să conțină: persoanele între care se face partajul, toate bunurile supuse partajului, valoarea acestora, locul unde se află și persoana care le deține.
Pasul 2: Plata taxei de timbru
Conform legislației din 2026, taxa de timbru este de 5% din valoarea bunurilor (redusă față de anii anteriori). Reclamantul plătește inițial această taxă.
Pasul 3: Citarea părților și primul termen
Instanța stabilește primul termen de judecată și citează ambele părți. La primul termen se verifică competența și se stabilește calendarul procesual.
Pasul 4: Expertiza de evaluare (dacă este necesar)
Dacă părțile nu se înțeleg asupra valorii bunurilor, instanța dispune efectuarea unei expertize. Aceasta poate dura 2-4 luni.
Pasul 5: Administrarea probelor
Fiecare parte prezintă probe pentru susținerea cotei de contribuție: extrase bancare, chitanțe, martori, documente justificative.
Pasul 6: Pronunțarea hotărârii
Instanța stabilește: bunurile supuse împărțelii, cotele-părți, modalitatea de împărțire (în natură sau prin sultă), datoriile și creanțele.
Pasul 7: Apel (optional)
Dacă o parte nu este mulțumită, poate face apel în 30 de zile de la comunicare. Procesul continuă la instanța superioară.
Pasul 8: Executarea hotărârii
După rămânerea definitivă, hotărârea se execută: se fac înscrisorile în cărțile funciare, se plătesc sultele, se predau bunurile.
Capitolul 6. Cum se împart concret bunurile?
Reguli de împărțire
Conform art. 676 Cod Civil:
Metode de împărțire:
- În natură: Bunul se împarte fizic proporțional cu cota fiecăruia (de ex: un teren se divide în două)
- Prin atribuire cu sultă: Bunul rămâne la unul dintre soți care plătește celuilalt o sumă de bani (partea lui)
- Prin vânzare: Bunul se vinde, iar banii se împart proporțional
Criteriile instanței pentru atribuirea bunurilor
Conform art. 987 Cod Civil, instanța ia în considerare:
- Acordul părților preferințele exprimate de foști soți
- Mărimea cotei-părți cine a contribuit mai mult
- Natura bunurilor utilitatea pentru fiecare
- Domiciliul și ocupația cine are nevoie mai mare
- Îmbunătățirile aduse cine a investit în bunuri
- Existența altor locuințe dacă unul are unde locui
- Nevoile copiilor minori părintele la care stau copiii poate avea prioritate
Exemplu concret de împărțire:
Soții au următoarele bunuri comune:
- Apartament de 100.000 euro
- Mașină de 15.000 euro
- Mobilier și electronice de 5.000 euro
- Total: 120.000 euro
Soluția instanței:
- Soțul A primește apartamentul (100.000 euro) și plătește soțului B sultă de 60.000 euro
- Soțul B primește mașina (15.000 euro) + mobilierul (5.000 euro) + sultă de 40.000 euro = total 60.000 euro
Capitolul 7. Împărțirea datoriilor și creditelor
Un aspect crucial și adesea neglijat este că la partaj se împart NU DOAR bunurile, ci și datoriile comune!
Principiul de bază
Atenție la datorii!
Conform art. 677 Cod Civil, datoriile născute în legătură cu coproprietatea și care sunt scadente se sting din prețul vânzării bunurilor sau se suportă proporțional cu cota-parte.
Situații frecvente cu credite
1. Credit ipotecar (Prima Casă)
Scenariul clasic:
- Apartament cumpărat la 150.000 euro prin credit
- Plătit până acum: 80.000 euro
- Mai este de plătit: 70.000 euro
Soluții posibile:
- Unul rămâne cu apartamentul: Preia și creditul, plătește celuilalt sultă din partea plătită (40.000 euro minus partea din credit rămasă)
- Vând împreună apartamentul: Achită creditul din banii vânzării și împart ce rămâne
- Niciunul nu vrea apartamentul: Instanța dispune vânzarea la licitație
Важno! Acordul băncii:
Banca trebuie să fie de acord ca apartamentul să rămână cu un singur debitor. Fără acest acord, ambii foști soți rămân răspunzători solidar pentru rambursarea creditului!
2. Credite de consum și carduri de credit
- Dacă creditul a fost folosit pentru bunuri comune (renovări, mobilier, electrocasnice), se împarte la doi
- Dacă creditul a fost folosit pentru nevoi personale ale unuia dintre soți, acesta rămâne în sarcina lui exclusivă
- Trebuie dovezi clare despre destinația banilor
Capitolul 8. Costurile exacte ale partajului în 2026
Partajul notarial (voluntar)
| Tip cost | Valoare estimativă |
|---|---|
| Onorariu notar | 500 – 2.000 lei (în funcție de complexitate) |
| Taxe înregistrare carte funciară | 100 – 200 lei per imobil |
| Certificate și extrase | 50 – 150 lei |
| TOTAL estimat | 1.000 – 3.000 lei |
Partajul judiciar (în instanță)
| Tip cost | Valoare estimativă |
|---|---|
| Taxă de timbru | 5% din valoarea masei partajabile |
| Onorariu avocat | 2.000 – 10.000 lei (depinde de complexitate) |
| Onorariu expert evaluator | 1.500 – 3.000 lei per expertiza |
| Taxe înregistrare și alte cheltuieli | 500 – 1.000 lei |
Exemplu de calcul pentru partaj judiciar:
Pentru o masă partajabilă de 200.000 lei (un apartament):
- Taxă de timbru: 10.000 lei (5%)
- Avocat: 5.000 lei
- Expert: 2.500 lei
- Alte cheltuieli: 500 lei
- TOTAL: aproximativ 18.000 lei
Cine plătește cheltuielile?
La partaj, cheltuielile se compensează! Instanța adună toate cheltuielile și fiecare coproprietar suportă cheltuieli procesului într-un procent egal cu cota lui de coproprietar. Dacă aveți cote egale 50-50%, fiecare plătește jumătate din cheltuieli.
Capitolul 9. Cât durează procesul de partaj?
Partajul Notarial
Durată medie: 2-4 săptămâni
- Pregătirea documentelor: 1 săptămână
- Programarea la notar: câteva zile
- Semnarea actului: 1 zi
- Înregistrarea în CF: 1-2 săptămâni
Partajul Judiciar
Durată medie: 1-3 ani
- Pregătire și depunere cerere: 1 lună
- Primul termen: 2-3 luni după depunere
- Expertiza (dacă e cazul): 2-6 luni
- Termene de judecată: 6-12 luni
- Hotărârea primei instanțe: 1-1.5 ani
- Apel (dacă se face): încă 6-12 luni
Factori care prelungesc durata:
- Numărul mare de bunuri de împărțit
- Contestarea expertizelor
- Lipsa dovezilor clare de contribuție
- Neînțelegerile între părți
- Aglomerarea instanțelor
- Apelul și recursul hotărârii
Capitolul 10. Situații speciale frecvente
1. Cine rămâne în casă după divorț?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul depinde de mai mulți factori:
- Dacă casa e bun propriu: Rămâne proprietarul exclusiv
- Dacă casa e bun comun: Poate rămâne oricine, în funcție de criterii
- Prioritate are părintele cu copiii minori dacă aceștia locuiesc în imobil
- Dacă ambii vor casa: Se poate atribui unuia cu plata sultei către celălalt
- Dacă niciunul nu vrea casa: Se vinde prin licitație sau de comun acord
2. Bunuri dobândite înainte de căsătorie
Regula de aur:
Bunurile dobândite înainte de căsătorie sunt și rămân bunuri proprii! Acestea NU devin comune doar pentru că ați stat căsătoriți 5, 10 sau 30 de ani.
Excepții importante:
- Dacă ați vândut un apartament personal și ați cumpărat altul în timpul căsătoriei, noul apartament rămâne bun propriu
- Dacă ați construit pe un teren propriu în timpul căsătoriei cu bani comuni, construcția devine bun comun
- Îmbunătățirile aduse bunurilor proprii cu bani comuni pot genera drepturi de despăgubire
3. Partajul când unul dintre soți nu a lucrat niciodată
Protecția soțului casnic:
Conform art. 326 Cod Civil: “Munca oricăruia dintre soți în gospodărie și pentru creșterea copiilor reprezintă o contribuție la cheltuielile căsătoriei.”
Aceasta înseamnă că soțul care a stat acasă și a avut grijă de copii, gospodărie, părinți are dreptul la jumătate din bunuri, chiar dacă nu a avut venituri proprii!
Totuși, cotele pot fi ajustate dacă:
- Celălalt soț poate dovedi venituri semnificativ mai mari
- Există dovezi clare de contribuție diferită
- Unul dintre soți a refuzat sistematic să contribuie deși putea
4. Ce se întâmplă cu banii din conturi bancare?
Banii din conturi sunt bunuri comune!
- Salariile încasate în timpul căsătoriei sunt bunuri comune
- Economiile realizate din venituri comune sunt bunuri comune
- Chiar dacă contul este pe numele unui singur soț, banii sunt comuni
- Se împart la partaj, proporțional cu cotele stabilite
Atenție: Salariile încasate DUPĂ introducerea cererii de divorț sunt considerate bunuri proprii!
5. Poate celălalt soț să schimbe yala?
NU, nu poate schimba yala!
Legea spune că împreună coproprietarii vor folosi bunul. Schimbarea yalei fără acordul celuilalt este abuzivă.
Soluții dacă s-a întâmplat:
- Acțiune pentru atribuirea folosinței bunului
- Cerere de partaj urgentă
- Posibile despăgubiri pentru privarea de folosință
Capitolul 11. Rolul copiilor în partaj
Foarte important de înțeles:
Copiii NU au niciun drept asupra bunurilor părinților la partaj! Copiii nu primesc o parte din bunuri la divorțul părinților. Singurele drepturi ale copiilor sunt:
- Dreptul la întreținere (pensie alimentară) în timpul minorității
- Dreptul la moștenire la decesul părinților
Totuși, copiii pot influența partajul indirect:
- Părintele la care locuiesc copiii poate avea prioritate la atribuirea casei
- Instanța poate lua în considerare nevoile locative ale copiilor
- Interesul superior al copilului este luat mereu în calcul
Capitolul 12. Când aveți NEAPĂRAT nevoie de avocat
Pentru partajul notarial simplu, cu înțelegere deplină, nu este obligatoriu să aveți avocat. Dar pentru partajul în instanță, consultarea unui avocat specialist în dreptul familiei este esențială!
Aveți neapărat nevoie de avocat când:
- Valoarea bunurilor depășește 50.000 euro
- Există credite ipotecare nefinalizate
- Unul dintre soți nu vrea să coopereze
- Există suspiciuni de ascundere a bunurilor
- Contribuțiile la bunuri au fost diferite și trebuie dovezi
- Există îmbunătățiri aduse bunurilor proprii
- Situația este complexă cu multiple bunuri
Ce poate face avocatul pentru dumneavoastră:
- Evaluează corect strategia și șansele de câștig
- Întocmește corect cererea de chemare în judecată
- Identifică toate bunurile supuse partajului
- Adună și prezintă probe convingătoare
- Solicită expertize și contestă expertizele părtinitoare
- Negociază o soluție amiabilă avantajoasă
- Vă reprezintă la toate termenele de judecată
- Face apel dacă hotărârea este nedreaptă
Concluzie
Împărțirea averii după divorț este o procedură complexă care necesită cunoștințe juridice solide și o strategie bine gândită. Nu este doar o chestiune de împărțit bunurile în mod egal, ci de a proteja drepturile tale și de a obține ceea ce ți se cuvine conform legii.
Deși partajul poate părea copleșitor, înțelegerea clară a drepturilor tale, a procedurilor și a opțiunilor disponibile îl face mult mai ușor de gestionat. Reține că timpul lucrează în favoarea ta la partaj, dar nu trebuie amânat la infinit.
Cea mai importantă decizie este să acționezi informat! Consultă un avocat specialist în dreptul familiei pentru a-ți proteja interesele și pentru a obține o împărțire echitabilă a averii.
Întrebări frecvente (FAQ) peste 30 de răspunsuri
Q: După câți ani de căsătorie se împart bunurile?
A: Bunurile se pot împărți oricând după divorț, indiferent de durata căsătoriei. Partajul se poate face după 2 luni, 5 ani sau chiar 30 de ani de la divorț. Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil.
Q: După 5 ani de căsătorie bunurile dinaintea căsătoriei devin comune?
A: NU! Bunurile dinaintea căsătoriei nu devin niciodată comune doar din cauza trecerii timpului. Ele rămân bunuri proprii indiferent dacă ați fost căsătoriți 5, 10 sau 30 de ani.
Q: Banii din cont se împart la divorț?
A: Da, banii proveniți din salarii, dividente sau alte venituri din timpul căsătoriei sunt bunuri comune și se împart la partaj. De aceea este recomandat să se facă partajul odată cu divorțul pentru a evita complicațiile ulterioare.
Q: Cine plătește ratele după divorț?
A: Depinde de situație. În principiu, unul dintre soți rămâne cu bunul (apartament, mașină) și preia și ratele, plătind celuilalt o sultă. Dacă niciunul nu vrea bunul, acesta se vinde și se achită creditul din banii obținuți. Este esențial acordul băncii pentru modificarea contractului de credit.
Q: Partajul este obligatoriu după divorț?
A: Nu, partajul nu este obligatoriu. Foștii soți pot rămâne coproprietari toată viața dacă doresc. Partajul se face doar când una dintre părți dorește împărțirea efectivă a bunurilor.
Q: Pot foștii soți să vândă bunuri comune fără partaj?
A: Da, foștii soți pot vinde împreună bunurile comune fără a face partaj, dacă sunt de acord amândoi. Banii obținuți din vânzare se împart apoi conform înțelegerii sau prin instanță dacă nu se pun de acord.
Q: Dacă am cumpărat un apartament doar cu banii mei, se pune la partaj?
A: Depinde de sursa banilor. Dacă banii provin din salariu (chiar dacă doar tu ai lucrat), apartamentul este bun comun. Dacă banii provin din vânzarea unei moșteniri sau a unui bun propriu de dinaintea căsătoriei, apartamentul rămâne bun propriu.
Q: Are dreptul celălalt soț la bunurile dinaintea căsătoriei?
A: La divorț, nu. Bunurile dinaintea căsătoriei sunt bunuri proprii și nu se împart. Totuși, la decesul soțului care deține bunul, celălalt soț vine la moștenire împreună cu copiii sau alte rude.
Q: Cât costă un partaj după divorț?
A: Pentru partaj notarial: 1.000-3.000 lei. Pentru partaj judiciar: taxa de timbru 5% din valoarea bunurilor + avocat (2.000-10.000 lei) + expert (1.500-3.000 lei). Pentru bunuri de 200.000 lei, costul total poate fi 15.000-20.000 lei.
Q: Cât durează un proces de partaj în instanță?
A: În medie 1-2 ani pentru prima instanță. Dacă se face apel, poate dura încă 6-12 luni. Cazurile complexe cu multe bunuri, expertize contestate sau proceduri complicate pot dura și 3-4 ani.
Q: Pot vinde bunurile moștenite înainte de partaj?
A: Bunurile moștenite de unul dintre soți în timpul căsătoriei sunt bunuri proprii și pot fi vândute fără acordul celuilalt soț. Acestea nu intră deloc la partaj.
Q: Dacă un soț nu a avut niciodată serviciu, are vreun drept la partaj?
A: Da! Munca în gospodărie și creșterea copiilor reprezintă contribuție la căsătorie conform legii. Soțul care a stat acasă are dreptul la jumătate din bunuri, chiar dacă nu a avut venituri. Cotele pot fi ajustate doar dacă celălalt soț dovedește venituri mult superioare.
Q: La partaj se împart și datoriile?
A: Da, se împart proporțional atât bunurile cât și datoriile comune. Suma necesară pentru stingerea datoriilor se scade din valoarea bunurilor și se suportă de către foști soți proporțional cu cotele lor.
Q: Cine rămâne în casă după divorț?
A: Depinde de mai mulți factori: cine are nevoie mai mare (părintele cu copiii), cine are alte locuințe, cine a contribuit mai mult. Dacă nu se înțeleg, instanța decide sau dispune vânzarea casei.
Q: Poate fostul soț să schimbe yala după divorț?
A: Nu, nu poate schimba yala fără acordul celuilalt coproprietar. Acest act este abuziv. Soluția este să cereți instanței atribuirea folosinței sau partajul urgent. Puteți obține și despăgubiri pentru privarea de folosință.
Q: După cât timp de la divorț se poate face partajul?
A: Oricând! Nu există termen de prescripție pentru partaj. Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil. Puteți cere partaj chiar și după 20-30 de ani de la divorț.
Q: Se poate face partaj în timpul căsătoriei?
A: Da, soții pot face partaj în timpul căsătoriei sau pot modifica regimul matrimonial după cel puțin un an de căsătorie. Aceasta se face printr-o convenție la notar.
Q: Copiii au vreun drept la bunurile părinților la partaj?
A: Nu! Copiii nu au niciun drept asupra bunurilor părinților la partaj. Aceștia au doar dreptul la întreținere în timpul minorității și dreptul la moștenire la decesul părinților.
Q: Părintele cu copiii are mai multe drepturi la partaj?
A: Nu are mai multe drepturi la bunuri, dar poate avea prioritate la atribuirea casei/apartamentului pentru a asigura stabilitatea copiilor. Instanța ia în considerare interesul superior al copilului.
Q: Dacă unul dintre foști soți nu vrea să facă partaj, ce se poate face?
A: Puteți introduce singur acțiune de partaj în instanță. Nu este necesar acordul celuilalt. Instanța va face partajul chiar dacă una dintre părți se opune.
Q: Se pot cere despăgubiri de la cel care a folosit singur bunul comun?
A: Da, în anumite condiții. Dacă unul dintre foști soți a folosit exclusiv bunul comun și l-a împiedicat pe celălalt să îl folosească, poate fi obligat la plata unor despăgubiri (echivalentul chiriei).
Q: Ce se întâmplă dacă niciunul dintre foști soți nu vrea casa?
A: Instanța va dispune vânzarea bunului. Aceasta se poate face prin bună învoială (foștii soți vând împreună) sau prin licitație publică organizată de executorul judecătoresc. Banii se împart apoi conform cotelor stabilite.
Q: Cum se împart bunurile între frați după moartea părinților?
A: Dacă sunt doi frați, fiecare primește 50% din moștenire. Dacă sunt mai mulți, se împarte în părți egale. Acest lucru este diferit de partajul după divorț și intră în materia succesiunilor.
Q: Pot face partaj cu fostul soț dacă acesta locuiește în străinătate?
A: Da. Pentru partajul notarial, fostul soț poate da împuternicire unui reprezentant. Pentru partajul judiciar, va fi citat la adresa din străinătate sau poate fi reprezentat de avocat.
Q: Ce se întâmplă dacă unul dintre foști soți moare înainte de partaj?
A: Dreptul la partaj se transmite moștenitorilor. Dacă soțul decedat avea copii, aceștia vor continua procedura de partaj în locul părintelui, primind cota ce i-ar fi revenit acestuia.
Q: Dacă am renovat casa cu bani proprii în timpul căsătoriei, am dreptul la ceva în plus?
A: Da, dacă poți dovedi că ai adus îmbunătățiri din bani proprii (moștenire, vânzare bun personal), ai dreptul la o despăgubire sau la o cotă mai mare la partaj. Trebuie să păstrezi dovezile (chitanțe, facturi, extrase bancare).
Q: Cum se împarte un teren agricol la partaj?
A: Terenul agricol se poate împărți în natură (fiecare primește o parcelă) sau prin atribuire cu sultă (unul primește întreg terenul și plătește celuilalt). Depinde de suprafață, configurație și dacă este posibilă divizarea.
Q: Dacă am făcut renovări la casa primită moștenire, soțul are dreptul la ceva?
A: Casa moștenită rămâne bun propriu. Însă, dacă renovările s-au făcut cu bani comuni din timpul căsătoriei, soțul poate cere despăgubire pentru contribuția sa la îmbunătățirea bunului tău propriu.
Q: Se poate face partaj dacă nu s-a făcut încă divorțul?
A: Da, partajul se poate cere odată cu divorțul în aceeași procedură sau separat în timpul căsătoriei. De asemenea, soții pot modifica regimul matrimonial în timpul căsătoriei după cel puțin un an.
Q: Dacă fostul soț a vândut bunuri comune fără acordul meu, ce pot face?
A: Puteți ataca vânzarea în instanță pentru nulitate dacă nu ați dat acordul. Totodată, la partaj, bunurile vândute se aduc în masa partajabilă sub forma banilor încasați din vânzare.